miercuri, 11 noiembrie 2015
marți, 10 noiembrie 2015
Conferinţa Internaţională CESC 2015
CONFERINŢA
INTERNAŢIONALĂ CESC 2015
Comunicare
și educație în societatea cunoașterii
TIMIŞOARA, 5-7
noiembrie 2015
Lucrările Conferinţei Internaţionale „
Comunicare şi educaţie în societatea cunoaşterii”, ediţia a II-a, s-au
desfăşurat la Timişoara în perioada 5 – 7 noiembrie 2015. Organizatorii
principali ai conferinţei au fost Universitatea de Vest din Timişoara, prin Facultatea de Ştiinţe Politice,
Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Departamentul de Filozofie şi Comunicare
în parteneriat cu Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Departamentul de
Ştiinţe ale Educaţiei, Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic (DPPD), Institutul de
Cercetari Politice şi Sociale, Centrul de Cercetare în
Istoriografie Filosofică şi Filosofia Imaginarului, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş şi
Casa Corpului Didactic Timiş.
Preşedinţii generali ai conferinţei au fost: Maria MICLE şi Claudiu
MESAROŞ de la Universitatea de Vest din Timişoara, iar din comitetul ştiinţific
au făcut parte nume mari din domeniu: Agnes BARAT HAJDU - Ungaria, Carla BASILI
- Italia, Joumana BOUSTANY - Franţa, Zelia Mireles CARDENAS - Mexico, Olga
DOKTOROVA - Slovacia, Serap KURBANOGLU – Turcia, Jasmina NINKOV – Serbia, Jacub
PARNES – Polonia, Laura SPERIOSU – Serbia, Mihaela Alexandra TUDOR- Franţa şi
Oana BARBU, Ştefania BEJAN, Ion DUMITRU, Nicolae HURDUZEU, Florin LOBONŢ,
Alexandru PETRESCU, Tamara PETROVA, Angela REPANOVICI, Patricia RUNCAN, Elena
TÎRZIMAN, Corina TURŞIE din România. Aura Codruţa DANIELESCU, Cristian VLAD şi
Veronica BRATU au asigurat informarea şi comunicarea în mediul preuniversitar.
Organizatorii conferinţei şi-au propus să adune academicieni, profesioniști
și studenți pentru a discuta provocările și inovațiile, comunicarea și educația
în secolul 21. Tematica a suprins aspecte specifice,
în cadrul celor cinci direcţii principale: comunicare, educație, relații internaționale,
științe politice şi filosofie aplicată. Direcţiile
pricipale de explorare au fost vaste, cu scopul de a încuraja participanții să
aducă propriile cercetari de specialitate în cadrul acestora, bazate pe
interesele participanților.
Comunicare: comunicarea strategică;
știința informării; PR; publicitate; probleme de alfabetizare; jurnalism
de specialitate; studii de
bibliotecă;
Educație: formală și învățarea non-formală; incluziunea socială prin educație, cetățenie și identitis în lumea globală, predare și învățare în societatea cunoașterii; E-learnig;
Relații
internaționale: Analiza conflictelor
internaționale, dreptul internațional, geopolitică, management strategic,
inteligenta, istoria relațiilor internaționale
Științe
Politice: Democratizarea și
globalizarea; cetățenia și
participarea politică; comercializarea
de alegerile politice; comercializarea de institute și politicilor publice
Filosofie
aplicată: filosofie practică,
consiliere filosofică, gândire critică, metodologia de studii filosofice, filosofia
de comunicare; filosofia de
imaginar.
Din programul adresat
specialiştilor din bibliotecile şcolare, universitare şi publice, ţin să remarc
lucrarea doamnei Ágnes Hajdu Barát (Eötvös Loránd University, Budapest) New Education Form for School Librarian in
the Master Level Concerning Information Literacy în
traducere: Noua formă de educație pentru școala de biblioteconomie la nivel masteral în ceea ce privește cultura informației.
Scopul acestei lucrări a fost să prezinte
introducerea în educația biblioteconomică a cursului de cultura informaţiei în Ungaria. Obiectivele
majore ale acestui curs au dus spre dezvoltarea culturii informației în
bibliotecile şcolare și în bibliotecile publice. Bibliotecarii școlari pot
astfel constitui principala sursa de alfabetizare a culturii informaţiei pentru
elevi. Trebuie să amintesc faptul că doamna Ágnes Hajdu Barát a promovat
în mod activ cooperarea cu asociațiile europene de biblioteci, precum și cu
asociațiile de biblioteci din afara Europei în timpul mandatului său în cadrul
Asociației Bibliotecarilor din Ungaria și în IFLA şi este la profesor la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. A predat la mai multe universități din
Ungaria și a fost profesor invitat de mai multe ori în diferite țări. Interesele
sale de cercetare sunt probleme epistemologice de organizare, cunoaștere,
vizualizarea de informații, interdisciplinaritate și regăsirea informației. De asemenea este președintele
Asociației bibliotecarilor din Ungaria, membru al Consiliului consultativ științific
al ISKO. Ea a fost membru al Consiliului
de conducere IFLA.
O altă
prezentă de renume mondial a fost cea a doamnei Angela
Repanovici, profesor la Universitatea "Transilvania" din Brasov, cu
un doctorat în inginerie mecanică și titlul de doctor în marketing în 2009.
Domnia sa, a fost directorul bibliotecii universitare timp de șapte ani, timp
în care a coordonat numeroase proiecte naționale și proiecte de cercetare
internaționale, cu aplicații în sistemele de informații, de comunicare de
informații şi cultura informației. A
publicat o mare varietate de cărți și articole de cercetare. Astfel, pot
afirma că Angela Repanovici reprezintă promotorul studiilor de cultura informaţiei
din România, iar în cadrul acestei conferinţe ne - a prezentat lucrarea Measuring the Quality and Impact of Scientific
Information sau Măsurarea
calității și impactul informatiilor stiintifice. Prin această lucrare, doamna Angela Repanovici ne-a prezentat studiul proceselor de comunicare în
știință, măsurarea de excelență în cercetare, precum și calitatea de cercetare,
chestiuni care prezintă creșterea interesele guvernelor, instituțiilor de
cercetare, universități și organisme de finanțare ca o metodă de evaluare a
responsabilității și a calității cercetării științifice. Indicatorii de performanță
scientometrice joacă un rol important în evaluarea producției științifice a
unei țări, motiv pentru care s-au dezvoltat instrumente de măsurare
internaționale. Prin acest atelier, am învățat despre indicatorii de performanţă mai
frecvent utilizaţi, beneficiile Scientometriei pentru mediul academic, și despre
Indexul
H (irsch) şi citări folosind Web of Science,
Scopus şi Scimago. A fost un atelier cu adevărat interesant, mai ales pentru
noi, bibliotecarii şcolari care suntem la început de drum în familiarizarea cu
noutăţile aduse de Cultura Informaţiei.
Aceste
două prezentări au adus în prim-plan Cultura Informaţiei, şi pot afirma că avem
nevoie în învăţământul preuniversitar de specialişti în acest domeniu, pentru a
veni în sprijinul elevilor şi de ce nu, şi al cadrelor didactice în înţelegerea
aplicării bazelor de date cu citări.
Tot în cadrul sesiunii Biblioteca şcolară – spaţiu ideal de informare şi comunicare au fost prezentate: Multilingual Indexing of Publications in an Intercultural Context Indexarea multilingv de publicații în context intercultural, cercetare a Mariei Micle şi a doamnei Agneta Lovasz, urmate de Dilemmas Regarding the Intellectual Property Management in the Era of Mass Collaboration a doamnei Tamara Petrova.
De actualitate, şi tot din Timişoara a prezentat Corina Turşie tema Romanian Cities Facing the 2021 European Capital of Culture Competition. A Preliminary Assessment. Orașe din România candidate - 2021 Capitala Europeană a Culturii. Evaluare preliminară. Studiul doamnei Corina Turşie a început acum un an, a cuprins toate criteriile de eligibilitate a oraşelor candidate din România, de mare interes pentru noi fiind, candidatura oraşului Timişoara, oraş gazdă a conferinţei.
Toate cele cinci direcţii ale tematicii conferinţei au fost abordate la un nivel academic, fiind susţinute de specialişti în domeniu. Au participat cu lucrări profesori universitari din marile centre universitare din România dar şi din Universităţi din Europa.
Bibliotecarii şcolari din judeţul Timiş au răspuns invitaţiei Mariei Micle de la Universitatea de
Vest din Timişoara, arătând încă odată împortanţa colaborării dintre şcoală şi universitate. Păstrarea acestor
legături aduc un plus de valoare bibliotecii şcolare, bibliotecarului şcolar şi nu în ultimul rând studenţilor de la biblioteconomie, care astfel, pot vedea viitorul, nu ca un mânuitor de cărţi ci ca un specialist în biblioteconomie şi ştiinţa informării.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
